| Páxinas no tema: < [1 2 3] > | Talmacirea - forma de traducere? Persoa que publicou o fío: Ruxi
|
|---|
| Orice, dar nu creativitatea, Cristina... | Nov 20, 2004 |
Cristiana Coblis wrote:
De asemenea, cred ca interpretarea a existat istoric inaintea traducerii si apoi a venit traducerea religioasa. Primele texte traduse au fost cele religioase. S-a inceput traducerea textelor literare mult mai tarziu.
Asta am spus si eu in postingul de mai sus.
Cristiana Coblis wrote:
Este adevarat ca in traducerile in care se cere o doza de creativitate, de fapt, ce cere recrearea textului original in limba tinta urmarindu-se pastrarea aceluiasi efect/sens si nu a acelorasi cuvinte, exista si o doza de adaptare pe masura (sa luam exemplul traducerii unei caligrame, din literatura dar nu strict, este aici vorba de o doza de adaptare care nu tine numai de lingvistica). Dar nu e vorba doar de literatura, probabil si in texte juridice sau contabile avem nevoie de adaptarea de la un sistem la altul.
Cred ca teoretizezi putin asupra a ce exista din plin. Sa nu uitam ca cea mai mare parte a traducatorilor sunt umanisti si creativitatea e punctul lor forte. In sensul ca am vazut niste traduceri juridice creative din romana in engleza, produse de nu stiu cine, care aduceau mult mai tare a Dickens decat a drept.
Creativitatea e un lucru bine de incurajat in paralel cu simtul realitatii si cu exactitatea redarii, cel mult.
Asa ca, pretty please, nu incuraja creativitatea, pentru ca dupa fiecare corectura de traducere creativa, o sa stau din ce in ce mai prost cu nervii.
Gandind in perspectiva: Lucian, oferi reduceri la consultatii pentru colegii de pe ProZ?
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| adaptarea, foarte diferita de traducere | Nov 21, 2004 |
Veronica Durbaca wrote:
Asta am spus si eu in postingul de mai sus.
Scuze, nu am vazut ca ai facut deja precizarea. Oricum vad ca tot nu s-a inteles Literatura in sine si asa cum o cunoastem noi astazi s-a dezvoltat destul de tarziu in comparatie cu practica traducerii si interpretarii. Un profesor de-al nostru, in gluma, insa cu mare dreptate, numeste traducerea a doua meserie din lume
Veronica Durbaca wrote:
Cred ca teoretizezi putin asupra a ce exista din plin. Sa nu uitam ca cea mai mare parte a traducatorilor sunt umanisti si creativitatea e punctul lor forte. In sensul ca am vazut niste traduceri juridice creative din romana in engleza, produse de nu stiu cine, care aduceau mult mai tare a Dickens decat a drept.
Ma gandeam la cazurile in care este pe bune necesara, nu la cele de folosire incorecta sau deplasata a unui stil (pe care le depunctez copios in evaluari).
Mai precis era vorba de adaptari, nu de traduceri. Tocmai asta incercam sa explic: diferenta dintre traducere si adaptare, care este foarte mare. In orice caz, de remarcat ca daca clientul doreste o adaptare o va spune foarte clar si daca doreste o traducere fidela si completa, la fel, o va preciza clar.
Un exemplu e mai bun: foarte des, in texte de marketing si publicitate, este nevoie de adaptare. Aceste texte au in spate o poveste, un concept care in unele cazuri se bazeaza mult pe chestiuni de istorie/civilizatie etc localizate si care nu au un prea mare inteles pentru un alt popor. In acest caz e nevoie de o adaptare (asa numita "transcreation" - prababil era nevoie de un nou cuvant pentru a inlatura confuziile) in limba tinta, nu neaparat a cuvintelor in sine, cat a conceptului si povestii pe care textul se bazeaza. Asta se numeste adaptare si este foarte-foarte diferita de traducere, in acest caz creativitatea nu se refera la textul in sine, cat la conceptul de baza. Tot de adaptare vorbim in cazul jocurilor de cuvinte si a diferitelor forme de texte care in afara de sensul si forma lingvistica mai au un sens (vizual, conceptual etc.). In aceste cazuri este de datoria traducatorului sa adaptaze forma pentru a reflecta fondul. Insa aceste exemple sunt foarte rare si speciale. Putini sunt traducatorii care pot traduce jocuri de cuvinte sau glume tocmai pentru ca ideea este nu sa le traducem, ci sa le adaptam, sa cautam conceptul din spate si sa-i gasim o forma potrivita in limba tinta sau sa inventam una. Insa asa cum spuneam, adaptarea este foarte diferita de traducere si se aplica numai anumitor tipuri de texte si situatii. Primul care va semnala necesitatea adaptarii va fi clientul.
Problema care apare este tocmai necunoasterea granitei dintre traducere si adaptare. O alta problema este reversul libertatii traducatorului. Cand libertatea traducatorului devine mai mare decat responsabilitatea si datoria sa, atunci textul retrogradeaza la divizia anomalii de traducere de diferite forme.
Traducerea, desi uneori cere creativitate (dar nu adaptare, ci pur si simplu creativitatea de a gasi solutiile cele mai bune pentru textul in cauza), este un domeniu in care este nevoie de o mare precizie terminologica, de corectitudine si scrupulozitate gramaticala, lingvistica si nu in ultimul rand stilistica. Faptul ca, in unele cazuri, cand comparam textul tinta cu textul sursa observam ca ele nu seamana deloc (asa cum remarca si Veronica, in unele traduceri stiintifice, concentratia unei substante chimice ajunge sa semene cu o epopee sau o poveste de un romatism lacrimogen), exista pasaje ample diferite, omise sau adaugate - este pura greseala de traducere. In unele cazuri, gasim in textul tinta adevarate argumentatii si explicitari ale sensului frazei din textul sursa, de parca traducatorul considera ca cititorul e prea cretin sa inteleaga vreodata ce a vrut de fapt sa spunme textul sursa si simte nevoia ca in loc de o fraza perfect inteligibila sa expliciteze printr-un paragraf total creativ (dar in sens negativ). Greseala de traducere, sorry!
Un prieten si coleg spunea pe buna dreptate: Noi suntem traducatori, meseria noastra este sa vehiculam ideile altora Adaug eu, cu precizie si rigoare.
Foarte adevarat, in cele mai dese cazuri, decizia asupra dozajului de creativitate sta in mana traducatorului, ceea ce conduce des la greseli de traducere. Lucrurile acestea vin cu experienta practica in timp, ceea ce este normal. In mod cert, chestia are doua taisuri si trebuie folosita cu discernamant si mai ales, atunci cand stim ce facem
Recunoastem ca e al dracului de greu sa traduci zi lumina manuale tehnice, texte contabile, texte de chimie si laborator, texte medicale, texte juridice etc. Insa daca simti sa doresti o pata de culoare si de romantism, nu e prea intelept sa tranferi dispozitia aceasta in textul tinta de factura tehnico-stiintifica, e mai bine sa iei o carte din biblioteca si sa faci un exercitiu scurt de traducere literara sau pura lectura, dupa care sa pui tastatura in cui for the rest of the day.
Majoritatea textelor care "sufera" de stilul de creativitatea mentionat de Veronica ajung la corectura unde sunt depunctate si nu produc decat amuzamentul amar al corectorului si uneori al clientului (pentru ca desi clientii nu stiu romana, unele cuvinte se inteleg in orice limba si unii clienti au deja un ochi mai format decat ne imaginam).
Sper ca de data asta am reusit sa explic mai clar cum vad eu diferenta mare care exista intre adaptare si traducere.
[Edited at 2004-11-21 08:56]
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
INICIO DE TEMA | Vorbim in paralel, din pacate | Nov 21, 2004 |
Of Cristiana, tare vorbim in paralel si nu ne intelegem.
In unele parti ai si tu dreptate, dar in altele nu. Spuneam de ex. sa intrebi la facultate problema legata de talmacire, ca sa ne lamurim si sa-i acordam pozitia cuvenita, tu vii spui sa nu amestecam Universitatea in “ ograda” traducerilor.
Pe urma traducerea ca proces inseamna clar : a transpune un text dintr-o limba in alta. In functie de domenii insa, ea mai prezinta niste particularitati. Domeniile sunt foarte importan... See more Of Cristiana, tare vorbim in paralel si nu ne intelegem.
In unele parti ai si tu dreptate, dar in altele nu. Spuneam de ex. sa intrebi la facultate problema legata de talmacire, ca sa ne lamurim si sa-i acordam pozitia cuvenita, tu vii spui sa nu amestecam Universitatea in “ ograda” traducerilor.
Pe urma traducerea ca proces inseamna clar : a transpune un text dintr-o limba in alta. In functie de domenii insa, ea mai prezinta niste particularitati. Domeniile sunt foarte importante in definirea traducerii.
Uite cum vad eu problema:
1. Mai intai s-a facut separarea intre traducerea scrisa si cea orala si s-a ajuns la traducere si interpretare, doi termeni total sinonimi din punct de vedere literar, dar diferiti din punctul de vedere al mijloacelor de “redactare”.
2. Pe urma s-a trecut la separarea pe domenii, adica la definirea tipului de text tradus si aici apar si tehnicile diferite. E vorba de tehnici si nu de software-ul denumit CAT si modul in care iti prelucrezi textul. Adica:
a. Pentru traducerea literara se foloseste traducerea obisnuita si in unele cazuri, talamacirea. De ex. Poeziile nu le poti traduce ca atare, ci trebuie sa le talmacesti, adica pana la urma sa le recompui, sa le dai o rima, un ritm, incat sa sune bine si in limba tinta si sa pastreze si sensul si sufletul pus de autor. Este foarte greu. Tot talmacire se foloseste cred si pentru unele limbi, sau cazuri cand textul este foarte metaforic, sau greu de redat pur si simplu prin traducere. Atunci trebuie sa-l interpretezi un pic, sa-l adaptezi, chiar sa-l explici pe alocuri. Proverbele de pilda, sau maximele, nu le poti traduce ca atare, ci trebuie rescrise total.
b. Traducerea tehnica are subgrupele ei. Una din ele, IT, cuprinde si localizarea. Asa s-a vrut, sa se defineasca un tip aparte de traducere tehnica, aferenta numai traducerii unui software. Repet, la puterea mea de intelegere a IT, localizarea este o traducere tehnica getbeget. Iei documentatia si traduci, iar programatorul schimba termenii in layout-ul programului (menu-uri, submenu-uri etc.).Asa s- a preluat si munca programatorului, caci este nevoie de fapt sa intri in programul in care a fost scris/conceput software-ul).
c. Nu ma pricep la traducerile economice (de marketing cu lozinci si alte cele), deci nu intru in detalii.
Ar mai fi pe urma mai multe domenii de traducere dupa tipul textului si au fost definite.
Asemanator cu localizarea mai esista un tip de traducere: subtitrarea, aia care se face scris sau oral la filme. Nu ma pricep nici la aia, dar si ea necesita alte mijloace tehnice si se face aparte.
CAT-urile nu au nici o treaba in discutia nostra. Ele pot fi folosite pentru oricare din formele si domeniile de traducere, poate mai putin aia literara.
Sigur ca textele trebuie redate in mod corect in limba tinta, dar in unele cazuri este necesara talmacirea, asa cum am explicat mai sus.
Sa nu se supere Veronica, dar in domeniul juridic este foarte greu de lucrat, caci nici textele originale nu sunt clare si inteligibile si lasa loc de interpretari chiar in limba in care au fost create. Eu nu condamn aici pe cei care incearca sa intervina in ele si sa le mai “pieptene” si nu as lasa pe ne-juristi sa faca traduceri in acest domeniu.
Si in domeniul juridic este insa o diferenta: sunt actele notariale(diplome, certificate, pasapoarte etc.) care nu prea au de-a face cu juridicul si textele juridice efective (Legi, Decrete, contracte, acte speciale). De aceea eu una n-as da autorizatie de traducator pentru M-J. decat juristilor si numai pentru cele din urma acte. Restul (diplome, certificate etc.) intra la texte generale. Nu stiu de ce se afla in aceeasi oala. Probabil numai pentru ca trebuie legalizate. Lumea se inghesuie sa – si ia aceasta autorizatie (caci se cauta si e banoasa), dar nu stiu cati ar fi capabili de fapt sa traduca legi , sau sa traduca intr-o instanta.
Eu de pilda mi-am luat mai de mult o autorizatie de la M.J exact pentru a traduce acte simple, de care are nevoie orice om si trebuie legalizate. Nu vroiam insa de loc sa merg in instanta, sau sa traduc legi. Am renuntat rapid la ea.
Si tradusul intr-o instanta, daca vrei, este de fapt o interpretare. Trebuie sa-ti mearga gura, memoria si sa ai viteza si sa nu fii timid.Exact ca la orice interpretare.
Revin la Cristiana:
Eu asa vad toata “ograda” traducerilor, asa mi-o explic. Poate gresesc. Trebuie luate la mana definitiile pentru: a lamuri traducatorii (cine cpentru ce si cum trebuie sa lucreze), ce cunostinte si autorizatii si certificate au nevoie (ce studii etc.) si pentru a lamuri clientul ca sa stie de ce anume are nevoie.
Altfel se duce clientul care are nevoie de traducerea unui text juridic sau tehnic la Ionescu care de fapt este traducator literar si ala ii face o talmacire de nota 10, dupa care se supara Veronica, Elvira sau Lucian si e normal (caci trebuie sa refaca traducerea).
Acum poate ne intelegem cu totii.
Numai bine,
Ruxi ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 06:14
English to Romanian
| Adaptare (partial off topic) | Nov 21, 2004 |
Multumiri Cristinei pentru mesajul anterior, atat de informativ si, de data aceasta atat de greu de contrazis.
Am inteles cam asa: exista texte extreme, care nu pot fi decat adaptate (sau transpuse sau, in cel mai rau caz, talmacite) si, de cealalta parte, texte care nu se pot traduce decat cat mai exact posibil (tehnica, medicina etc). La mijloc se situeaza numeroase texte care se gasesc... la mijloc. In acest caz c... See more Multumiri Cristinei pentru mesajul anterior, atat de informativ si, de data aceasta atat de greu de contrazis.
Am inteles cam asa: exista texte extreme, care nu pot fi decat adaptate (sau transpuse sau, in cel mai rau caz, talmacite) si, de cealalta parte, texte care nu se pot traduce decat cat mai exact posibil (tehnica, medicina etc). La mijloc se situeaza numeroase texte care se gasesc... la mijloc. In acest caz cred ca, de regula, este de preferat fidelitatea in detrimentul "talmacirii". Si eu am revizuit texte care se credeau, probabil, "adaptate", dar nu erau decat traduse gresit/stangaci. Oricum, adaptarea sau cum s-o numi ea ar merita un loc distinct, una-i sa traduci instructiunile de instalare ale lui Windows nu-stiu-cat, un contract de privatizare sau un certificat de deces, si alta e sa traduci "Floare albastra", Nabokov sau Biblia. By the way, iata ce probleme se pare ca afecteaza traducerile initiale ale Bibliei:
http://www.reuters.co.uk/newsArticle.jhtml?type=topNews&storyID=6840712&src=eDialog/GetContent§ion=news
Prea multa talmacire, sau greseli sadea de traducere?
Iar aici pot fi gasite traduceri ale unor poezii bine cunoscute (se gaseste si muzica de pe timpuri, inclusiv Zaraza!):
http://www.romanianvoice.com/index.html
Tot ca un aside, lectura care mi-a pus cele mai mari probleme de intelegere a limbii a fost "Gravity's Rainbow", de Thomas Pynchon. De altfel, am abandonat-o dupa nici 100 de pagini. Ar fi interesant sa discutam despre carti "grele" / "usoare" pe care le-am citit!
Creativitatea (in sensul bun al cuvantului este necesara peste tot.
Despre chestiunile teoretice - definitii, reguli - nu prea stiu ce sa spun. Daca ma uit la definitiile de pe situl ATR, recunosc dar si nu recunosc ceea ce fac in fiecare zi. Uneori spun "aaa... uite cum se cheama ceea ce fac atunci cand...", alteori mi se pare ca situl ATR ar trebui sa fie atragator si pentru traducatorul obisnuit, ca sa nu mai vorbim de cel incepator / ocazional (acela care, de regula, "sparge preturile").
Vocabularul administrativ modern, al UE sau al altcuiva, trebuie respectat cu strictete in unele cazuri, dar nu chiar oriunde. Poate ca definitiile de pe situl ATR ar fi trebuit adaptate putin. In Washington Post a aparut azi un articol foarte interesant care atinge, in treacat (cititi cu rabdare!), si chestiunea aceasta a relevantei generale a vocabularului:
http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A826-2004Nov20.html
(necesita inregistrare)
Inteleg ca unele situri pentru traducatori au definitii, procese etc, dar nu sunt sigur daca acestea nu au o nuanta academico-stiintifica sau de cercetare sau chiar de prestigiu, nu de uz cotidian si general. Cu prea putine exceptii, o definitie ingradeste, limiteaza. Daca definitiile nu sunt absolut necesare, poate ca este mai bine sa lipseasca sau sa fie declarate definitii "ad hoc", in functie de situatia specifica in care se vor folosi.
Scuze pentru abaterile in afara subiectului.
My doi lei,
Lucian. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| nu e nevoie sa intreb | Nov 21, 2004 |
Dl. Marasescu preda la Universitate si la colegii mei, care predau la Universitate la catedrele dedicate formarii de traducatori si interpreti, nu am auzit folosindu-se termenul de talmacire. Insa si acesta vad ca are adeptii lui, probabil datorita sonoritatii neaose. In limbajul academic si universitar se tinde sa se foloseasca foarte strict un termen tocmai pentru a incerca incetatenirea lui.
Parerea mea, dincolo de constatarile mele, este ca daca un termen cum ar fi "talmacirea"... See more Dl. Marasescu preda la Universitate si la colegii mei, care predau la Universitate la catedrele dedicate formarii de traducatori si interpreti, nu am auzit folosindu-se termenul de talmacire. Insa si acesta vad ca are adeptii lui, probabil datorita sonoritatii neaose. In limbajul academic si universitar se tinde sa se foloseasca foarte strict un termen tocmai pentru a incerca incetatenirea lui.
Parerea mea, dincolo de constatarile mele, este ca daca un termen cum ar fi "talmacirea" inseamna in limba romana un lucru (de fapt are mai multe sensuri, dar numai atatea) nu trebuie sa ii extindem aceste sensuri oeste masura si sa intram in alte domenii.
De asemenea, cred ca faci multe confuzii, tocmai de aceea te reinvit pentru clarificari sa urmaresti numarul viitor al ATR Flash (apare in decembrie). Se va ocupa tocmai de explicitarea anumitor domenii ale traducerii care sunt gresit intelese sau deloc. Nu tin sa anticipez mai mult decat am facut-o deja, subiectele de discutie ale numarului 5 al ATR Flash sunt deja pe forum.
Numai bine. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| Traducerea Bibliei | Nov 21, 2004 |
Exista controverse enorme, asa cum mentioneaza si Lucian, in ceea ce priveste traducerea Bibliei. Una dintre ele se refera si chiar se acuza o gresela de traducere in cazul cuvantului "fecioara" (Fecioara Maria). Controversa in ceea pe priveste acceptiunea cuvantului "fecioara" din textul original si acceptiunea utilizata in textul tinta tradus e foarte ilustrativa. Se sustine (in mod cert de catre partizanii altor religii decat crestinismul) ca sensul ar fi fost de "fata nemaritata" si nu de "v... See more Exista controverse enorme, asa cum mentioneaza si Lucian, in ceea ce priveste traducerea Bibliei. Una dintre ele se refera si chiar se acuza o gresela de traducere in cazul cuvantului "fecioara" (Fecioara Maria). Controversa in ceea pe priveste acceptiunea cuvantului "fecioara" din textul original si acceptiunea utilizata in textul tinta tradus e foarte ilustrativa. Se sustine (in mod cert de catre partizanii altor religii decat crestinismul) ca sensul ar fi fost de "fata nemaritata" si nu de "virgina". Sa presupunem ca a fost o greseala de traducere, then what... Iata ce responsabilitati si ce consecinte inimaginabile poate avea o libertate de acest gen, in care se adapteaza putin mai mult decat este cazul.
Sunt subiecte interesante si mie imi face placere sa le discut (evident cu parerea mea personala care se bazeaza pe constatarile mele personale si pe experienta mea). Mi se pare foarte interesanta granita dintre traducere, adaptare si recreare, este o discutie noua pe forum, daca nu gresesc (oricum o mare schimbare de la teme legate de autorizatii si certificate).
Revenind la definitii, tin sa mentionez din nou, ca definitiile din ghidul "Ce este traducatorul?" sunt definitii produse ca urmare a unei munci de cercetare, nu neaparat academica, cat o cercetare a unor aspecte legate de practica profesiunilor noastre (este vorba de documente si standarde aplicate in acest domeniu in alte tari).
Cunosc putine situri dedicate traducatorilor care sa contina astfel de definitii, de obicei aceste definitii sunt lasate in seama altora (institutii care se dedica cercetarii in acest domeniu - la noi nu prea exista - sau unor standarde nationale - iar, nu exista - sau legi - exista legi, dar nu contin nici un fel de definitii sau precizari legate de munca traducatorului si/sau a interpretului). In plus, daca traducatorul si interpretul sunt macar incluse ca profesiuni sau meserii, terminologul nu se bucura de acest (indoielnic) privilegiu.
Am considerat ca este un vid de definitii, ca acestea sunt absolut necesare si acest vid creaza probleme destul de grave. Dupa cum am promis si precizat anterior, vom continua sa detaliem si sa aducem precizari suplimentare in timp, in numerele ATR Flash, prin articole, si prin alte documente care sunt in lucru si care vor fi publicate ulterior pe pagina de Internat a ATR.
[Edited at 2004-11-21 15:53] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 06:14
English to Romanian
Cristiana Coblis wrote:
Traducerea ca proces cu mai multe etape nu are nimic a face cu domeniile din care sunt textele. In principiu etapele procesului de traducere sunt cam aceleasi, intervin in anumite cazuri factori de natura tehnica (in sensul strict de aplicatii software sau similare cu care se lucreaza si care inlocuiesc anumite etape ale procesului). De exemplu daca lucrezi intr-o memorie de traducere la care iti legi un glosar deja existent/validat sau lucrezi o actualizare a unui text mai vechi la care exista deja o memorie de traducere, atunci anumite etape ale procesului sunt rezolvate pe aceasta cale tehnica.
...
De asemenea, tin foarte mult sa precizez ca principii si reguli pentru traducatori trebuie introduse si sustinute de catre traducatori si nu de catre universitati. Universitatile nu au avut, nu au si nu vor dobandi niciodata acest rol prin definitie. Nu este sanatos sa asteptam mereu sa ne faca altcineva ordine in ograda noastra.
Ma tem ca aceia care contribuie in cea mai mare masura la cultura unei natiuni sunt marii traducatori literari si ca aproape fiecare dintre ei are propriul sau "proces" de traducere, diferit de al altora si (probabil mult) diferit de un proces standardizat, de tip ISO 9001. (Nu ca ISO 9001 ar fi ceva rau, e excelent pentru o multime de lucruri, de la salam la BMW-uri; cuvantul cheie mi se pare "lucruri"; sa nu-mi spuna cineva ca se aplica si la software, pentru ca marile firme de soft, inclusiv Microsoft, au ajuns ceea ce sunt fara ISO xxxx).
Mi se pare ridicol ca eu (medic fara studii lingvistice formale) sa pledez pentru neinchingarea tuturor traducerilor intr-un "proces", oricat de clever (pardon, "istet") ar fi el. "Procesul" de traducere al certificatelor de nastere nu este acelasi cu procesul de traducere al unui document tehnic (unde apare - surpriza! - etapa distincta si esentiala a verificarii exactitatii cifrelor din original) si nici acelasi cu procesul traducerii unui lucrari de fictiune.
OK, nu universitatile trebuie sa faca ordine in ograda traducatorilor, dar nici traducatorii insisi daca folosesc aceleasi metode incremenite intr-o anterioara viata vegetala (a se citi "lemnoasa"), suficient sulemenita (pardon, cosmetizata) pentru a se putea da drept modernitate.
Stiu ce mi se va raspunde: da, dar ramane cum am stabilit. Se simte cineva obligat sa "stabileasca" ceva pe acest forum? Nu e decat un forum de discutii, la fel ca atatea altele, nu de rezolvare a problemelor vitale ale omenirii! Ce-am spus mai sus sunt pareri (logice, zic eu), nu sentinte! Nu e nevoie de "puneri la punct". Daca o traducere e buna, ce importanta are "procesul"? Iar daca clientul este destul de ignorant ca sa accepte o traducere proasta, cu atat mai rau pentru el. Nu noi (ATR-ul sau altcineva) o sa corectam lucrurile si nici nu trebuie sa incercam sa le impunem altora.
Sa nu uitam ca exista de multa vreme si legi ale circulatiei, ale convietuirii dintre oameni etc, dar care, fara a prevedea vreun "proces", sunt logice, pragmatice si, in general, destul de usor inteligibile.
Cool off, would you?
Lucian.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| pentru mine, are importanta procesul | Nov 21, 2004 |
Are importanta si ca educare a clientilor care isi imagineaza (multi dintre ei) ca exista masini care fac traduceri (unii si le imagineaza ca un fel de xerox-uri mai complexe si mai scumpe, dar nu neaparat). De aceea mi se pare importanta o descriere ca proces, nu ca activitate punctuala (cum este xeroxarea).
Definitia in cauza nu isi propune sa faca diferenta dintre unii traducatori si altii si nici pe domenii (orice caz are specificitatea lui, fara indoiala), ci este vorba de mar... See more Are importanta si ca educare a clientilor care isi imagineaza (multi dintre ei) ca exista masini care fac traduceri (unii si le imagineaza ca un fel de xerox-uri mai complexe si mai scumpe, dar nu neaparat). De aceea mi se pare importanta o descriere ca proces, nu ca activitate punctuala (cum este xeroxarea).
Definitia in cauza nu isi propune sa faca diferenta dintre unii traducatori si altii si nici pe domenii (orice caz are specificitatea lui, fara indoiala), ci este vorba de marea diferenta dintre o actiune punctala si un proces cu mai multe etape de asigurare a unei minime calitati a serviciului de traducere. Apoi, putem sa ne surprindem si sa ne enervam ca ne bate clientul la usa si se ratoieste ca ii trebuie o traducere si repede, ca nu are timp, ca ar fi facut-o si singur, dar nu are chef. Nu ca aceste definitii i-ar impiedica pe termen scurt pe clienti sa se mai comporte de parca ar fi in fata unor masini unde pe o parte intra o foaie in engleza si pe cealalta iese in romana, dar poate pe termen lung se va intelege ca pentru traducere este nevoie de timp, mai ales daca se incearca macar sa se asigure un minim de calitate.
Imi pare rau ca nu vedeti aceasta diferenta si utilitatea ei. De asemenea, ca traducator cu studii de specialitate, tind sa cred ca activitatea de traducere nu este chiar atat de diferita de la un domeniu la altul. Poate traducatorul tehnic isi face cafeaua in alt moment, insa isi citeste textul inainte de a se apuca de tradus, isi face terminologia, isi face traducerea, isi face relectura, dupa caz, intervine si revizia si apoi i se mai cere sa mai arunce o privire pe versiunea finala a textului inainte de a intra la tipar. Rog sa clarificati in ce anume ar consta aceste diferente.
Nu stiu cine pe cine pune la punct. In ceea ce ma priveste, incerc ca explic un lucru care se pare ca este inca neinteles, legat de definitiile din documentul "Ce este traducatorul?" si rolul lor. In plus, aceste definitii sunt recomandari. De la o recomandare la o inchingare... e cale lunga.
In restul privintelor, imi enunt doar opiniile personale ca oricine altcineva. Presupun ca am inca acest drept, chiar daca pe unii ii deranjeaza?
[Edited at 2004-11-21 16:50] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Ioana Costache
Romania
Local time: 06:14
Membro (2007)
English to Romanian
+ ...
| terziman autorizat | Nov 21, 2004 |
Dan Marasescu wrote:
e pur si simplu un arhaism.
tind sa fiu de acord. by the same token, ce parere aveti de "dragoman" sau "terziman"/"tergiman"?
Cf urmatoarele contexte: "Am aplicat pentru autorizatie de tergiman la Ministerul Justitiei"... "Directia Generala pentru Dragomani a Comisiei Europene"... sau pe stampila: "Ion Popescu, terziman autorizat, autorizatia 3784", ori daca fortzam un pic nota - "firmanul 3784"... (evident, numele si numarul autorizatiei sunt fictive si folosite doar de dragul exemplificarii)
toate cele bune,
ioana
| | | | Ioana Costache
Romania
Local time: 06:14
Membro (2007)
English to Romanian
+ ...
Pentru alte puncte de vedere asupra numeroaselor probleme legate de traducere, va recomand editia din 2004 a cartii lui Lawrence Venuti, "The Translation Studies Reader". Cartea este o antologie de eseuri/articole/...scrieri apartinand unor autori mai mult sau mai putin cunoscuti la noi. Chiar daca unele din ideile lor par perimate, cred ca e bine sa revedem macar unele din dezbaterile privitoare la traducere, fie si numai ca sa ne amintim ca unele din problemele abordate pe acest forum sunt vec... See more Pentru alte puncte de vedere asupra numeroaselor probleme legate de traducere, va recomand editia din 2004 a cartii lui Lawrence Venuti, "The Translation Studies Reader". Cartea este o antologie de eseuri/articole/...scrieri apartinand unor autori mai mult sau mai putin cunoscuti la noi. Chiar daca unele din ideile lor par perimate, cred ca e bine sa revedem macar unele din dezbaterile privitoare la traducere, fie si numai ca sa ne amintim ca unele din problemele abordate pe acest forum sunt vechi de cand lumea si ca nu are rost sa transformam o discutie colegiala intr-o contradictie care nu duce nicaieri. Desi Venuti este de un marxism vehement (vedeti "The Translator's Invisibility" 1995), sper ca asta sa nu-l fi influentat foarte mult in alegerea textelor... going back to the basics is always a sensible thing to do
The translation studies reader / edited by Lawrence Venuti.2nd ed. New York ; London : Routledge, 2004. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| in mod clar sunt vechi de cand lumea | Nov 21, 2004 |
Pentru unii poate e oarecum ridicol si agasant sa le tot explicam si sa le tot redescoperim, insa multa lume are nevoie de acest lucru.
Venuti se studiaza si aici la universitate (cred ca e in bibliografiile pentru sectiile de traducatori, nu stiu la filologie ce se studiaza legat de traduceri). In mod sigur aceste probleme au inceput sa se discute de la primele traduceri, nu incercam deci sa descoperim roata. Insa pentru cei care nu au studiat aceste principii in universitate (mar... See more Pentru unii poate e oarecum ridicol si agasant sa le tot explicam si sa le tot redescoperim, insa multa lume are nevoie de acest lucru.
Venuti se studiaza si aici la universitate (cred ca e in bibliografiile pentru sectiile de traducatori, nu stiu la filologie ce se studiaza legat de traduceri). In mod sigur aceste probleme au inceput sa se discute de la primele traduceri, nu incercam deci sa descoperim roata. Insa pentru cei care nu au studiat aceste principii in universitate (marea majoritate a traducatorilor activi, in cazul nostru, fiindca in Romania sectiile dedicate traducatorilor sunt foarte tinere si putini le-au apucat) sunt chestiuni pe care trebuie sa le invete singuri din diferite surse. E un aspect destul de dificil, probabil in timp se va diminua impactul.
In orice caz, consider ca uneori lucrurile trebuie discutate asa cum vin pentru a evita sa ramana teme sensibile in suspensie (desi uneori e destul de greu).
[Edited at 2004-11-21 17:17] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 06:14
English to Romanian
| A ramas cum am stabilit! | Nov 21, 2004 |
Deci, principala deosebire dintre procesele pe care le folosesc diferitii traducatori (cel putin cei tehnici) consta in momentul cand acestia isi fac cafeaua.
Citit pana la capat, articolul pe care l-am citat arata ca problemele cu traducerea Bibliei impieteaza asupra fundatiilor islamismului, ceea ce nu mai e gluma in ziua de azi (unde dai si unde crapa!).
Traiasca procesul si mult-iubita sa sotie, definitia.
Eu ma opresc aici.
Lucian.
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| divagatii si ironii care nu-si au locul sau sensul | Nov 21, 2004 |
Lucian Alexandrescu wrote:
Deci, principala deosebire dintre procesele pe care le folosesc diferitii traducatori (cel putin cei tehnici) consta in momentul cand acestia isi fac cafeaua.
Am lasat special aceasta mentiune
Am rugat sa aveti amabilitatea sa imi specificati care ar fi aceste diferente atat de majore, astept in continuare. In lipsa unor precizari clare, nu vad ce s-ar putea schimba, pentru ca nu s-a adus nici un fel de solutie alternativa si nici un fel de argumentatie. Exista numai o izbucnire nervoasa pe baza careia nu cred ca e cazul sa schimbam ceva in definitii.
Lucian Alexandrescu wrote:
Citit pana la capat, articolul pe care l-am citat arata ca problemele cu traducerea Bibliei impieteaza asupra fundatiilor islamismului, ceea ce nu mai e gluma in ziua de azi (unde dai si unde crapa!).
Desi am citit articolul, nu vad de unde obligativitatea ca eu sa fac referire la articolul in cauza. Mi s-a parut interesant, dar ca de obicei, s-a facut referire la lucruri de detaliu, daca ceva poate fi numit de detaliu in Biblie. Exista controverse mult mai serioase legate de traducerea Bibliei, nu am studiat insa provenienta lor si nu mi-a sarit in ochi ca ar fi in mod special de o anumita provenienta, oricum nu asta era subiectul discutiei. Era vorba de greseli de traducere in Biblie si de controversele si consecintele lor.
Traiasca procesul si mult-iubita sa sotie, definitia.
Subsciu, desi nu stiam ca sunt sot si sotie.
[Edited at 2004-11-21 18:29]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 06:14
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| standard de traduceri | Nov 21, 2004 |
Lucian Alexandrescu wrote:
... diferit de al altora si (probabil mult) diferit de un proces standardizat, de tip ISO 9001. (Nu ca ISO 9001 ar fi ceva rau, e excelent pentru o multime de lucruri, de la salam la BMW-uri; cuvantul cheie mi se pare "lucruri"; sa nu-mi spuna cineva ca se aplica si la software, pentru ca marile firme de soft, inclusiv Microsoft, au ajuns ceea ce sunt fara ISO xxxx).
Dupa stiinta mea nu exista inca un standard international pentru serviciile de traduceri (specific). Exista ISO pentru terminologie, dar nu pentru servicii de traducere. Se afla in pregatire unul de cativa ani, dar nu a fost inca adoptat. Si acest lucru ridica un greu tribut, mai ales ca in Romania nici nu s-a pus vreodata problema necesitatii unui astfel de standard pentru servicii de traducere. In alte tari, exista standarde specifice pentru serviciile de traducere (Austria, Germania) insa nici aceste exemple nu sunt foarte multe.
Numai bine si o noapte senina.
| | | | | Páxinas no tema: < [1 2 3] > | Non hai ningún moderador asignado específicamente a este foro. Para informar do incumprimento das normas do sitio ou para obter axuda, por favor, contacte co persoal do sitio » Talmacirea - forma de traducere? | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
| | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
