| Páxinas no tema: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57] > | Recomandări emisiuni TV , dicţionare, articole pentru traducători Persoa que publicou o fío: lucca
|
|---|
| Asta la vista, baby! | Jul 27, 2005 |
din Cotidianul de azi
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=1394&art=1484
Titrajul bate dublajul la TV
Cosmin Popan
Televiziunile noastre s-au obisnuit sa scrie replicile filmelor, poporul s-a resemnat sa le citeasca fara replica. Nici unii nu se intreaba cum ar suna in romana istoricul „Asta la vista, baby!“ al ... See more din Cotidianul de azi
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=1394&art=1484
Titrajul bate dublajul la TV
Cosmin Popan
Televiziunile noastre s-au obisnuit sa scrie replicile filmelor, poporul s-a resemnat sa le citeasca fara replica. Nici unii nu se intreaba cum ar suna in romana istoricul „Asta la vista, baby!“ al lui Arnold. Doar desenele animate ce mai animeaza impietritul peisaj.
Posturile TV n-au intotdeauna bani sa dubleze vocile din filmele straine. Si nici nu prea vor. Subtitrarile ramin de baza, pentru ca romanii, cu totii anglofili, s-au obisnuit de-atita vreme cu vocile originale. Televiziunea Romana a subtitrat de cind se stie filmele straine, multa vreme in maniera rudimentara. „Totul se facea pe suluri mari, ca niste pergamente, care erau introduse manual de catre persoane special angajate pentru acest lucru. Titrajele se nimereau fie mai sus, fie mai jos pe ecran. Abia incepind cu ‘92-’93 s-a pus in functiune un sistem electronic”, spune criticul de film Irina-Margareta Nistor. Redactorii Departamentului Programe-Subtitrare din cadrul TVR cred in continuare ca „subtitrarile sint un bun exercitiu de citire si de conexiune logica. Telespectatorii pot anticipa mai bine cursul actiunii, iar pe traducatori ii ajuta sa elimine mai usor interjectiile sau repetitiile inutile”.
Cu vorbe putine
Prima TV are cinci traducatori angajati si alti citiva colaboratori. De asemenea, inca doi redactori realizeaza suprapunerea textelor traduse. „Preferam subtitrarea nu doar pentru ca este o metoda mai putin costisitoare, ci si pentru ca prin dublare se pierd multe dintre efectele sonore din film. In plus, de cele mai multe ori, vocile celor care dubleaza nu ar putea reda intonatia corecta a celor originale”, spune Ionut Sandu, redactor in cadrul departamentului de titrari.
Desi in comparatie cu dublarile, subtitrarile pot fi percepute ca fiind mai facile, acestea nu sint intr-atit de la indemina pe cit par. „Subtitrarea unui film presupune de fiecare data si adaptare, nu doar traducere. Exista multe filme in care se vorbeste foarte repede si trebuie sa selectam ceea ce este intr-adevar important. Spatiul dedicat textului nu ne permite sa redam tot ceea ce se spune intr-o anumita secventa”, adauga Ionut Sandu.
In traducere libera
In Romania nu exista scoala de dublaj, la fel ca in Occident. Daca in tari precum Franta, Germania sau Italia exista o voce corespondenta pentru fiecare dintre rolurile artistilor importanti, la noi acest lucru nu este inca posibil. Mai mult, in aceste tari subtitrarile sint in general accesibile doar in sistem pay-per-view, fiind considerate „mai degraba un snobism”, dupa cum apreciaza Irina-Margareta Nistor. Chiar si in state din estul Europei, precum Polonia sau Ungaria, televiziunile fac uz de voci pentru a traduce peliculele straine. Televiziunile romanesti au avut si ele de-a lungul timpului citeva tentative de a difuza filme dublate de voce, insa au renuntat la fel de repede. PRO TV a incercat cindva sa dubleze o telenovela. Apoi a gasit voce pentru Babe in filmul de animatie „Babe, un purcelus in oras“, iar cu asta incercarile s-au oprit. Cele mai dublate au ramas in aceste conditii desenele animate. De asemenea, documentarele sint un gen adesea dublat, informatia fiind cea care primeaza in detrimentul vocii care are mai putina importanta.
Desenele joaca la dublu
Chiar daca desenele animate pe care le difuzeaza nu sint intotdeauna adresate doar copiilor, postul Cartoon Network recurge de aproape trei ani la voci romanesti pentru personajele sale. „E adevarat ca moda dublarilor nu a prins foarte bine in Romania, insa acestea sint justificate pentru un canal de televiziune pentru copii. Cum virsta nu le permite sa citeasca, dublarile sint un lucru natural, iar audienta postului nostru a crescut semnificativ odata cu aparitia vocilor romanesti”, spune Helen Lucy, Channel Manager&Marketing director pentru divizia Centrala si Est-Europeana a postului Cartoon Network.
Subtitrarea ca forma de rezistenta
Inainte de 1989, replicile din filmele occidentale difuzate de televiziunea romana expuneau sistemul comunist din cauza subtitrarilor care nu puteau sa acopere pasajele considerate periculoase. Romanii care stiau engleza puteau astfel sa auda printre rinduri cuvinte cu potential destabilizator. Un prim pas pe care comisia de cenzura din cadrul televiziunii publice l-a facut a fost acela de a inlocui termeni daunatori cu anumite sinonime conforme ideologiei. Astfel, „Dumnezeu” devenea „Cel de sus”, „biserica” devenea „catedrala”, „preotul” trecea drept „pastor”, „Craciunul” sau „Pastele” erau traduse prin „sarbatori”. Pina si „Mos Craciun” se preschimba in „Mosul” sau „Mos Gerila”.
Au existat insa si citeva filme in care pasaje intregi au trebuit inlocuite. Drept urmare, in 1988 televiziunea a intentionat introducerea unui sistem de dublare a peliculelor. In discutie au intrat atunci in principal doua filme, „Reteaua” si serialul „Sorel si fiul”. In primul era incriminata o scena in care un realizator de televiziune isi indemna publicul sa iasa in geam si sa strige periculosul
„M-am saturat!”, in timp in ce in serial pasajul cu problema era cel in care un tata isi ruga fiul sa-l eutanasieze. Demersul cenzorilor a ramas in cele din urma fara rezultat, deoarece efortul financiar pentru a implementa un sistem de dublare era prea mare. Singurele programe straine care s-au supus in perioada comunista dublarii au fost documentarele transmise in cadrul celebrei emisiuni Teleenciclopedia. • ▲ Collapse
| | | | | | Andrei Albu
Romania
Local time: 04:51
Membro (2002)
English to Romanian
+ ...
| Viteza de citire | Jul 27, 2005 |
Viteza de citire la subtitrările unor programe de televiziune străine pentru care lucrez este de 12 cps. Nu ştiu care este regula la televiziunile româneşti. Probabil că variază de la caz la caz, chiar sunt curios să aflu.
| | | |
Pentru Cristiana si Andrei:
13 caractere pe secunda. Un rand are maximum 40 de caractere, si trebuie sa stea pe ecran cel putin 3 secunde. 40:3 = 13 caractere si un pic. Un titlu (2 randuri) trebuie sa stea pe ecran cel putin 6-7 secunde. Nu stiu cum e cu copiii, n-am tradus pentru copii
Cristiana, nu stiu daca mai tii minte serialul "Melba", eu ii citeam subtitrarile bunicii, care invariabil adormea...... See more Pentru Cristiana si Andrei:
13 caractere pe secunda. Un rand are maximum 40 de caractere, si trebuie sa stea pe ecran cel putin 3 secunde. 40:3 = 13 caractere si un pic. Un titlu (2 randuri) trebuie sa stea pe ecran cel putin 6-7 secunde. Nu stiu cum e cu copiii, n-am tradus pentru copii
Cristiana, nu stiu daca mai tii minte serialul "Melba", eu ii citeam subtitrarile bunicii, care invariabil adormea... ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 04:51
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| da, se pare că asta e regula | Jul 27, 2005 |
Sunt cred universale, in funcţie de suport variază puţin. Se pare că olandezii au viteze mai mici (citesc mai lent/greu - 16 cps pentru adulţi şi vreo 18 pentru copii).
Am tradus recent nişte materiale pentru DVD pentru un film fantasy în mare vogă (eu consider că era de copii, dar cică e mixt, oricum copiii erau printre grupurile vizate de mania asta) şi aici au cerut 15 cps.
Boierie. La 40 caractere pe subtitlu şi 15 cps, zburzi de fericire ... See more Sunt cred universale, in funcţie de suport variază puţin. Se pare că olandezii au viteze mai mici (citesc mai lent/greu - 16 cps pentru adulţi şi vreo 18 pentru copii).
Am tradus recent nişte materiale pentru DVD pentru un film fantasy în mare vogă (eu consider că era de copii, dar cică e mixt, oricum copiii erau printre grupurile vizate de mania asta) şi aici au cerut 15 cps.
Boierie. La 40 caractere pe subtitlu şi 15 cps, zburzi de fericire Când sunt 11 cps şi mai puţin de 38 caractrere pe subtitlu e un chin
[Edited at 2005-07-27 12:29] ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 04:51
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| am înlocuit bunica cu copilul | Jul 27, 2005 |
Bogdan Honciuc wrote:
Cristiana, nu stiu daca mai tii minte serialul "Melba", eu ii citeam subtitrarile bunicii, care invariabil adormea...
Avantaj, filmele preferate sunt mai interesante şi mai amuzante. Dezavantaj, e mult mai pretenţios şi uneori trebuie să corectez subtitrarile, trebuie să citesc repede şi să nu rămân în urmă. Cea mai dură chestie a fost când a trebuit să dublez în direct două casete cu nişte documentare interminabile cu dinozauri de David Attinborough. Foarte complicat şi tehnic. Mamă Doamne! Dacă nu aş fi citit înainte vreo câteva cărţi şi enciclopedii cu dinozauri m-aş fi făcut de râs în faţa copilului care e foarte cunoscător în domeniu Copii sunt chiar cel mai preţenţios public. Am citit într-un articol că în Brazilia un copil de vreo 10 ani a desfiinţat în toată presa traducerea unui pasaj din Harry Potter
| | | | lucca
Romania
Local time: 04:51
English to Romanian
INICIO DE TEMA | O întrebare şi două observaţii | Jul 27, 2005 |
Interesantă discuţie. Întrebarea: de ce numai unele posturi TV folosesc afişarea subtitrării mai sus atunci când apare ceva scris pe ecran (în filmul original), ca să se poată citi ceea ce apare? Viasat Explorer şi, cred, National Geographic fac asta, alţii (în special canalele Discovery) - nu, cu toate că ar fi foarte util. Depinde în vreo măsură de traducător sau este o chestiune strict tehnică?
Observaţia 1: calitatea traducerii (şi a traducătorilor!) la multe postu... See more Interesantă discuţie. Întrebarea: de ce numai unele posturi TV folosesc afişarea subtitrării mai sus atunci când apare ceva scris pe ecran (în filmul original), ca să se poată citi ceea ce apare? Viasat Explorer şi, cred, National Geographic fac asta, alţii (în special canalele Discovery) - nu, cu toate că ar fi foarte util. Depinde în vreo măsură de traducător sau este o chestiune strict tehnică?
Observaţia 1: calitatea traducerii (şi a traducătorilor!) la multe posturi TV mi se pare că se îmbunătăţeşte, am văzut chiar nişte nume cunoscute pe la Viasat Explorer , felicitări, good job! Totuşi, calitatea traducerilor rămâne inegală, în sensul că sunt încă diferenţe destul de mari între filme la acelaşi post sau între posturi (cred că National Geographic are cel mai des traduceri aşa, mai amuzante, dar nu mă uit chiar la toate posturile, aşa că pot să mai fie şi altele). Ceea ce aş dori să ştiu este dacă şi alţii au observat acest lucru.
Observaţia 2: nu se poate ca acela sau aceea care traduce programe despre automobile să nu aibă idee de acest subiect. E păcat. În ultima săpt. am văzut de 2 ori, la 2 posturi diferite (Antena3 şi, cred, Discovery) că "winch" (troliu sau chiar vinci) a fost tradus... "cârlig". Presupunând că prin apropiere există un copac solid, să încerce respectivul(a) să-şi scoată maşina din noroi cu un cârlig, apoi cu un troliu, şi să ne comunice rezultatele Ca să nu mai vorbim de faptul că nu orice maşină are troliu, pe când cârlig îşi poate pune oricine la maşină.
A, şi despre dublarea filmelor: este un mijloc "excelent" de a izola populaţia de expunerea la limbi străine (adică la engleză, de fapt). Consecinţele se văd (aud) în cazul oamenilor din largi zone geografice care au învăţat engleza, dar o vorbesc cu accent local foarte "thick" şi caracteristic. Nici ei, nici profesorii lor nu au avut, practic, ocazii de a auzi engleza vorbită de native speakers. Căutând cu antena parabolică se vede că există ţări (vestice) care nu urmăresc să-şi "ferească" telespectatorii de engleză, astfel că transmit filmele cu 2 coloane sonore (dublajul şi sonorul original). La Euronews se transmit chiar vreo 8 coloane sonore (diferite limbi, plus sonorul original fără comentariul crainicului). Chiar şi Euronews pe care îl primim pe cablu are sunet în Eng şi Fra, numai să poată televizorul să se descurce (se descurcă dacă este "bifonic" - chestie diferită de "stereo"!). Există însă şi alte ţări în care singurul sonor al filmului este cel dublat şi toate filmele sunt dublate.
Pe de altă parte, unele ţări au încercat să elimine dublajul şi să treacă la subtitrare. Protestele cele mai energice au aparţinut... sindicatelor actorilor. Prietenii ştiu de ce. Oricum, chiar şi pentru un film mediocru, dublajul este o barbarie, toată coloana sonoră originală se duce pe pustii. Frank Sinatra, Marlene Dietrich sau John Waine vorbesc cu toţii în limba locală, oricare ar fie ea. E posibil să fi văzut tot Star Treck sau tot Lt. Colombo, dar să nu fi auzit niciodată vocile adevărate ale personajelor? Şi tocmai nişte actori să impună / menţină aşa ceva?
Interesant, de cele mai multe ori posturile arabe nu dublează filmele, ci le traduc pe ecran (presupun că actorii respectivi au, în general, venituri mai mici decât alţii, dar se abţin sau nu li se permite).
Îmi pare rău că mă repet, am mai scris la ProZ despre dublaj. Dublajul este justificat la filmele adresate copiilor mici, care nu ştiu încă să citească. În rest nu este justificat nicăieri (după părerea mea). Teleenciclopedia să rămână singura excepţie (atâta timp cât "dublorul" este dl. Pittiş).
Mă bucur că, în sfârşit, cel puţin unele posturi TV recurg la traducători "de marcă". Pot să mă uit la filme cu adevărat relaxat!
Toate cele bune tuturor.
[Edited at 2005-07-27 14:13] ▲ Collapse
| | | | Andrei Albu
Romania
Local time: 04:51
Membro (2002)
English to Romanian
+ ...
| Ridicarea subtitlurilor | Jul 27, 2005 |
Lucian Alexandrescu wrote:
Interesantă discuţie. Întrebarea: de ce numai unele posturi TV folosesc afişarea subtitrării mai sus atunci când apare ceva scris pe ecran (în filmul original), ca să se poată citi ceea ce apare? Viasat Explorer şi, cred, National Geographic fac asta, alţii (în special canalele Discovery) - nu, cu toate că ar fi foarte util. Depinde în vreo măsură de traducător sau este o chestiune strict tehnică?
Experienţa m-a învăţat că nu traducătorul hotărăşte în astfel de situaţii, ci factorii de decizie ai postului în cauză. Traducătorul poate doar - şi chiar trebuie, aş zice - să vină cu sugestia. Însă - uneori, din păcate - nu el/ea are ultimul cuvânt...
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 04:51
Membro (2004)
English to Romanian
+ ...
| ridicarea subtitlurilor | Jul 27, 2005 |
Din câte ştiu eu este mai degrabă obligatorie când se decide că ceva important goes on în partea de jos a ecranului. Inclusiv se ridică subtitlurile dacă personajul e căzut la pământ şi de acolo zice ceva sau s-a răsturnat cu maşina şi cu capul la un cm de marginea ercranului înjură de mama focului, să zicem. E cam obligatoriu ca subtitlul să nu trunchieze din acţiune sau să stânjenească urmărirea acţiunii. Pe DVD se ridică subtitlurile, dar am observat şi eu că la TV... See more Din câte ştiu eu este mai degrabă obligatorie când se decide că ceva important goes on în partea de jos a ecranului. Inclusiv se ridică subtitlurile dacă personajul e căzut la pământ şi de acolo zice ceva sau s-a răsturnat cu maşina şi cu capul la un cm de marginea ercranului înjură de mama focului, să zicem. E cam obligatoriu ca subtitlul să nu trunchieze din acţiune sau să stânjenească urmărirea acţiunii. Pe DVD se ridică subtitlurile, dar am observat şi eu că la TV nu se prea obosesc.
S-a adoptat recent un Cod deontologic al traducătorului de subtitrare, pe care îl am printre alte mii de documente, pentru cine este interesat. Din păcate am obiceiul să salvez documentele şi nu mai reţin de pe situl cărei asociaţii l-am luat, era una nordică oricum, posibil una din Danemarca (parţial de asta le salvez, e mai sigur decât RAM-ul propriu şi în plus nu mă mai descurc printre bookmark-urile mele). ▲ Collapse
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Problemă terminologică | Jul 27, 2005 |
Mă întreb cum s-a ajuns ca dublaj să fie acceptat, iar subtitraj nu. Ambele sunt calcuri după franceză (doublage şi sous-titrage).
Altfel, militez alături de Lucian, sus subtitrarea, jos dublajul!
| | | | | Un site care mie mi se pare foarte util. Voua? | Jul 27, 2005 |
www.answers.com
| | | | | Intrebari si raspunsuri | Jul 28, 2005 |
O sa fiu scurt, ca ma grabesc, sorry. Evenimenturile...
Nu traducatorul ia decizia de a "ridica" subtitrarea, ci redactorul in colaborare cu operatorul subtitrarii. Uneori traducatorul nici nu vede filmul/documentarul pe care il traduce (desi din fericire acest fenomen e pe cale de disparitie).
Observatia 1. Da, asa e, chiar la MTV Romania unde era prapad parca s-au mai desteptat.
Observatia 2. Din pacate, asa e, e greu sa gaseasca traducatori care sa aiba... See more O sa fiu scurt, ca ma grabesc, sorry. Evenimenturile...
Nu traducatorul ia decizia de a "ridica" subtitrarea, ci redactorul in colaborare cu operatorul subtitrarii. Uneori traducatorul nici nu vede filmul/documentarul pe care il traduce (desi din fericire acest fenomen e pe cale de disparitie).
Observatia 1. Da, asa e, chiar la MTV Romania unde era prapad parca s-au mai desteptat.
Observatia 2. Din pacate, asa e, e greu sa gaseasca traducatori care sa aiba intotdeauna cunostinte despre subiectul filmului/documentarului.
Si eu sunt fan subtitrare si sunt de acord ca de aia francezii, italienii, spaniolii, germanii, rusii vorbesc engleza mult mai prost (sau, ma rog, cu accent) decat scandinavii, de pilda.
Nici cu dublajul la desene animate nu sunt de acord! Copiii invata mult mai usor limba engleza auzind-o.
[Bineinteles, am raspuns intrebarii si observatiilor lui Lucian.]
[Edited at 2005-07-28 19:56] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| List of journal titles abbreviations | Jul 31, 2005 |
Codul internaţional pentru abrevierea titlurilor publicaţiilor periodice (din toate domeniile).
Eu l-am găsit extrem, extrem de util.
http://atlantis.ncmr.gr/abbreva.htm
| | | | lucca
Romania
Local time: 04:51
English to Romanian
INICIO DE TEMA
ISO pentru prescurtările de mai sus datează din 1978. Pagina revistelor care încep cu A a fost actualizată ultima oară la 16 martie 1998. S-au schimbat multe de atunci.
Nu folosiţi acest sit, că nu mai reflectă nici standardele, nici revistele din prezent.
Dacă avem de tradus un articol dintr-o revista ştiinţifică, folosim prescurtarea şi denumirea neprescurtată pe care le utilizează revista respectivă (indiferent de domeniu). În alte cazuri, căutăm pe Google (hin... See more ISO pentru prescurtările de mai sus datează din 1978. Pagina revistelor care încep cu A a fost actualizată ultima oară la 16 martie 1998. S-au schimbat multe de atunci.
Nu folosiţi acest sit, că nu mai reflectă nici standardele, nici revistele din prezent.
Dacă avem de tradus un articol dintr-o revista ştiinţifică, folosim prescurtarea şi denumirea neprescurtată pe care le utilizează revista respectivă (indiferent de domeniu). În alte cazuri, căutăm pe Google (hint: nu se mai pune punct după fiecare prescurtare din denumirea revistelor şi se simplifică la maximum citarea fiecărei referinţe). În listele de referinţe de la sfârşitul articolelor se respectă formatul utilizat în articolul original. Exemple (din domeniul medical) pot fi JAMA Ro sau US, BMJ Ro sau US, NEJM etc.
Îmi pare rău să contrazic o postare de pe acest fir, dar cred că trebuie să menţinem acurateţea ajutorului oferit aici. ▲ Collapse
| | | |
Lucian Alexandrescu wrote:
ISO pentru prescurtările de mai sus datează din 1978. Pagina revistelor care încep cu A a fost actualizată ultima oară la 16 martie 1998. S-au schimbat multe de atunci.
Nu folosiţi acest sit, că nu mai reflectă nici standardele, nici revistele din prezent.
Dacă avem de tradus un articol dintr-o revista ştiinţifică, folosim prescurtarea şi denumirea neprescurtată pe care le utilizează revista respectivă (indiferent de domeniu). În alte cazuri, căutăm pe Google (hint: nu se mai pune punct după fiecare prescurtare din denumirea revistelor şi se simplifică la maximum citarea fiecărei referinţe). În listele de referinţe de la sfârşitul articolelor se respectă formatul utilizat în articolul original. Exemple (din domeniul medical) pot fi JAMA Ro sau US, BMJ Ro sau US, NEJM etc.
Îmi pare rău să contrazic o postare de pe acest fir, dar cred că trebuie să menţinem acurateţea ajutorului oferit aici.
Consider precizările foarte binevenite şi vă mulţumesc. Nu îmi dăduseam seama cât de vechi sau neactualizate sunt prescurtările. Mie mi-a folosit în sensul invers - având prescurtarea, voiam să aflu denumirea. În acest sens mi-a fost de folos. Ştiu că nu se folosesc puncte
| | | | | Páxinas no tema: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57] > | Non hai ningún moderador asignado específicamente a este foro. Para informar do incumprimento das normas do sitio ou para obter axuda, por favor, contacte co persoal do sitio » Recomandări emisiuni TV , dicţionare, articole pentru traducători | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
| | Pastey | Your smart companion app
Pastey is an innovative desktop application that bridges the gap between human expertise and artificial intelligence. With intuitive keyboard shortcuts, Pastey transforms your source text into AI-powered draft translations.
Find out more » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
